Dosar COLUMBO Mafia băncilor pe spatele românilor deconspirată de un senator ALDE. COLUMBO vine cu detalii

Un senator ALDE, șef al Comisiei pentru Economie, Industrii și Servicii din Senat, a dezvăluit mafia pusă la cale de băncile comerciale, despre care BNR nu este străină. Mai mult chiar, Consiliul Concurenței a știut de aceste practici și a tăcut mai mulți ani.
„Indicidele ROBOR este „aranjat” printr-o înțelegere dintre băncile comerciale, cu știința și implicarea BNR”, a declarat senatorul Daniel Zamfir, în cadrul conferinței de presă susținută la sediul central al ALDE, din Capitală.
Acesta a prezentat informații și documente care fac parte dintr-o investigație a Consiliului Concurenției, investigație începută în anul 2008 și care a fost încheiată în anul 2011, dar care nu s-a finalizat cu nicio concluzie, fiind mușamalizată. Din informații reiese că băncile comerciale au făcut înțelegeri între ele pentru a ridica cotația ROBOR, la vremea respectivă, modalitate prin care au transferat asupra împrumutaților pierderile generate de speculațiile valutare. Din investigația Consiliului Concurenței a reieșit că reprezentanții băncilor s-au întâlnit împreună cu reprezentantul BNR și au stabilit împreună cum să coteze indicele ROBOR. Acest lucru este de o maximă gravitate, deoarece este interzis de Legea concurenței.
Mai mult decât atât, Banca Națională a României a îndemnat băncile să se înțeleagă între ele pe principiul reciprocității, adică să cumpere și să vândă una alteia, rezultatul fiind suma nulă. Tot din investigația amintită a reieșit că în perioada de fixing, de 15 minute, în care se stabilește indicele ROBOR, băncile vin cu cotații mult mai mari decât valoarea reală a acestora, când piața este liberă.
Drept urmare, senatorul Daniel Zamfir a solicitat conducerii BNR să intervină rapid asupra mecanismului de stabilire al ROBOR, astfel încât el să fie rezultatul tranzacționării efective și nu al cotației care, iată, s-a dovedfit a fi un mecanism viciat care a avut drept scop acoperirea „găurilor” provenite de pe urma speculațiilor valutare ale băncilor.
În final, senatorul ALDE a anunțat că în data de 29 ianuarie a.c. îi va invita la audieri în Comisia Economică, Industrii și Servicii a Senatului României (comisie pe care o prezidează) pe domnii Mugur Isărescu – guvernatorul BNR – și pe Bogdan Chirițoiu – președintele Consiliului Concurenței.

COLUMBO vine cu detalii din OMERTA BĂNCILOR
Declarațiile senatorului ALDE au fost, cu siguranță, foarte clare. Dar, ceea ce nu a redat presa centrală, vă pune la dispoziție COLUMBO – publicație de investigații. Investigația în cauza de față reliefează o Omertă românească a băncilor din România pentru profitabilizarea băncilor. Pe buzunarul milioanelor de români care au solicitat credite bancare. Iată ce se întâmplă în culisele băncilor, cu știința BNR.
Nicolae Cinteză, director în cadrul Direcției de Supraveghere a BNR. Acesta susține că, în 2008, când a început jecmănirea românilor, reprezentanții Băncii Centrale au interceptat un e-mail trimis de trezorierul unei bănci. Acesta îi îndemna pe trezorierii altor bănci să urce cotațiile la dobânzile interbancare. La 21 octombrie 2008, Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei Unicredit Țiriac Bank SA, transmitea trezorierilor din alte 9 bănci un e-mail prin care îi îndemna să aibă o acțiune comună cu privire la cotațiile arătate. E-mailul a fost identificat de către Consiliul Concurenței, pe timpul investigației, la toate băncile inspectate. În zilele 22-23 octombrie 2008, au existat mai multe propuneri de stabilire a unei întâlniri a trezorierilor băncilor implicate în stabilirea ratelor de referință. Propunerile au fost făcute de către trezorierul băncii ING, Florin Cîțu. Acesta, spunea în mesajele sale că ”ROBOR este o înțelegere între bănci”. Urmarea a fost că majorarea cotațiilor pentru depozitele plasate a fost decisă de către băncile ING, BANCPOST, RBS, UNICREDIT și EXIMBANK. În același timp, alte patru bănci – BCR, BRD, RZB și BANCA TRANSILVANIA – și-au redus cotațiile, iar CEC și-a păstrat poziția constantă. S-a creat astfel o situație tensionată pe piața interbancară. Direcția de Supraveghere din cadrul BNR, autoritatea de reglementare, i-a invitat la discuții, spre sfârșitul lunii octombrie 2008, pe conducătorii și directorii de trezorerii din șase bănci comerciale.
Înțelegerea dintre bănci și reacția BNR
La 9 decembrie 2009, prin adresa nr. 8025, Banca Transilvania confirmă că discuțiile au vizat stabilirea unui posibil comportament asemănător al contributorilor la fixing. Acest comportament, un principiu al reciprocității interbancare, a funcționat între 3 octombrie 2008 și sfârșitul anului 2008. ING și Unicredit au negat existența unei astfel de înțelegeri. Dar, după întâlnirea de la BNR, din analiza conversațiilor purtate între liderii unora dintre bănci reiese că exista clar o practică de ajustare reciprocă a limitelor de expunere pe întreaga piață monetară interbancară. S-a evidențiat că o parte dintre băni aveau rate ale dobânzilor cotate între 14% și 38%, iar altele aveau cotații între 14% și 99%. BNR a solicitat atunci băncilor să intre în ”bormalitate”, dar la bănci se pare că nu s-a auzit nici măcar ecoul BNR. Situația a persistat. Drept urmare, BNR a modificat Norma nr.4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare, astfel încât banca centrală să aibă dreptul de a suspenda temporar publicarea indicilor de referință ROBID/ROBOR atunci când cotațiile pentru depozitele plasate (ROBOR) depășesc cu mult 25% nivelul ratei dobânzii. Norma a intrat în vigoare la 31 octombrie 2008. Din adresa nr. 4724 din 24 august 2009, trimisă BNR de către ING, aflăm că în tranzacțiile interbancare ING a plătit băncilor locale dobânzi de aproape 100% pentru ron. Reprezentantul BNR, Șerban Matei, a declarat că ING este agresiv în politica sa de pricing, ceea ce nu este o practică pozitivă pentru băncile locale. Spusele oficialului BNR se referă la faptul că băncile locale primeau dobândă de 85% pentru depozitele plasate, deși banii îi obțineau cu dobândă de 14,25%.
Evoluția ROBOR
Începând din 2013, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 6% cât era în 2012, la 2,5% la sfârșitul lui 2013, sub dobânda de politică monetară a BNR. În 2014, ROBOR a coborât la 1,7%, în timp ce dobânda BNR era de 2,75%. La sfârșitul anului 2015 ROBOR a ajuns la 1,02%, iar dobânda BNR era de 1,75%. BNR a menținut dobânda de politică monetară la 1,75% până în prezent, chiar dacă rata inflației a devenit negativă. Dar ROBOR a continuat să scadă sub 15, până la minimul istoric de 0,68% la 14 octombrie 2016. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a susținut că ROBOR-ul a scăzut în acest mod pentru că BNR a menținut o lichiditate excesivă pe piața bancară cu scopul de a recâștiga încrederea băncilor și de a le determina să acorde mai multe credite. La 17 ianuarie 2019, indicele ROBOR la 3 luni a crscut iar la 2,90%. ROBOR este indicele în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *