La doar câteva luni de la preluarea spitalelor în administrarea consiliilor locale sau județene, unitățile spitalicești din Botoșani par să se întoarcă în vremuri medievale. Personalul spitalelor continuă să cerșească sprijin pentru a putea respecta jurământul lui Hipocrate. "La prima vedere, cele mai mari probleme din spitalele botoșănene sunt personalul insuficient și serviciile care lasă de dorit. Un asistent la două, trei saloane, sau un medic pe un singur etaj nu au cum să asigure servicii de calitate. Sau un singur medic specialist întrun spital, iar nu este normal. Oricât ar încerca acești oameni să asigure niște servicii de calitate, nu pot fizic. La asta se mai adaugă și lipsa medicamentelor, a materialelor  medicale. Asta nu este o problemă doar a spitalelor din Botoșani. Așa este în toată țara. Undeva, ceva este scăpat din vedere. Cineva nu a făcut o strategie coerentă. Se încearcă derularea unui proces de redresare a sistemului sanitar, dar undeva s-au uitat niște rotițe în angrenaj, ca totul să meargă bine. Se vorbește de atragerea de fonduri. Cu cine? În spitale nu sunt specialiști și nici compartimente speciale pentru așa ceva", a punctat Lidia Onofrei, purtător de cuvânt al Autorității de Sănătate Publică. Aceasta este convinsă că, spre exemplu, Consiliul Județean încearcă să ajute un spital sau două, dar dacă are mai multe nu poate. Pentru aceasta i-ar fi necesar un buget extraordinar de mare. Potrivit Lidiei Onofrei, una dintre marile greșeli este schimbarea politică a managerilor de spitale de câteva ori întrun timp foarte scurt. " La noi, la ASP, din ianuarie 2008 până acum, au fost șapte sau opt directori. La două, trei luni tot se schimbă. În sănătate nu ar trebui să existe culoare politică. Să fie doar culoarea sănătății", a mai spus Lidia Onofrei.

În spitalele din județ situația este și mai critică. Voință din partea autorităților există, dar ecoul de vistierie goală își spune cuvântul. "Totul a rămas ca și înainte de a fi preluați de administrația locală. Primăria nu a dat niciun ban pentru noi. Asta este. S-a organizat concurs pentru manager, s-au respectat prevederile legale,s-a stabilit un nou consiliu de administrație... În respectul legii s-a făcut tot ce ține de administrația locală. Dar ca finanțare am rămas cum se știe. Trăim din ce ne dă statul.  Cea mai mare problemă a noastră este subfinanțarea. Cu lemnele suntem în pioneze, medicamentele, ca la toate spitalele, sunt pe sponci, problemele noastre sunt aceleași care străbat toată Sănătatea românească.  Trăim de pe o zi pe alta. Deocamdată ni se spune că nu s-au prins în bugetul pe anul ăsta sume de bani pentru spital și că la anul va fi mai bine", ne-a spus Gheorghe Câmpanu, noul director al Spitalului Trușești din Botoșani.

Și la Dorohoi cangrena subfinanțării și-a spus cuvântul. Spitalul Dorohoi este întreținut cu promisiuni și speranțe de ajungere la limanul normalității. "Ne descurcăm la fel de greu ca înainte de a fi preluați. Dar cu restricțiile de rigoare și cheltuieli judicioase și mai bine calculate, ne descurcăm. Adică, autoritatea locală ne poate ajuta în ceea ce înseamnă infrastructură.  Consiliul Local și Primăria și-au manifestat disponibilitatea de a ne sprijini cu o cotă parte de 5% pentru  dotarea cu aparatură a spitalului. În anul care trece finanțarea de la Primărie a fost zero. Sperăm ca anul următor să fie mai bine", a explicat Valerian Andrieș, directorul Spitalului Municipal Dorohoi. (Marian MOROȘAN)

După un an de concepere în chinuri a unei noi legi administrativ - teritoriale, puterea portocalie se apropie de sfârșitul calvarului. Proiectul de lege care vizează desființarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori se dovedește a fi o inițiativă legislativă concepută și chiuretată in vitro. Gândit pompieristic, proiectul legislativ ostracizat chiar de către o parte dintre membrii familiei democrat liberale. Fantoma actului legislativ care a pus primarii pe jar a fost trimisă pragmatic la origini. Adică în neființă. Va mai curge multă apă pe Prut până când o astfel de lege să capete contur în incubatorul politic.

Lege pe calapotul lui Coroi

Potrivit proiectului de lege inițiat de către PD-L, în intenția de a crește veniturile primăriilor, comunele care au mai puțin de 5.000 de locuitori urmau să fie desființate. Ideea a aparținut unui deputat portocaliu din Olt. Dar despre un astfel de demers legislativ se vorbea în diverse cercuri politice de aproape un an, avându-se în vedere și o posibilă comasare a comunelor ce urmau să fie desființate. O astfel de lege ar fi trimis la subsolul istoriei 45 de comune botoșănene, din 71. La nivel național, potrivit proiectului legislativ, din 2.851 de comune ar rămâne doar 455. Dacă unii politicieni, dar și unii primari tributari politic, au îmbrățișat fățarnic inițiativa, alții au făcut o analiză la rece și au dedus că proiectul are deja necrologul făcut. Hâtru din fire, primarul comunei Roma din Botoșani, cu o populație de 3350 de locuitori, susține că "intenția este lăudabilă, cu atât mai mult cu cât nu va fi materializată". Prins în offside, fără logoree pregătită, edilul de Roma a fost sincer. "Dacă s-ar face nu aș putea spune că sunt de acord. O astfel de lege ar fi de a lua de la cei care au și a da la cei care nu au. Roma este o comunitate cu venituri de peste 10 miliarde de lei vechi anual și, spre exemplu, comuna Nicșeni realizează venituri de doar un miliard. E clar că prin comasare noi îi vom ține în spate pe ceilalți. Pe de altă parte, procedura este complicată. Nu se poate face nimic peste noapte. Iar desființarea comunelor și apoi comasarea lor ar crea un vid. Eu cred că ar trebui să pornim întâi economia și pe urmă comunele mici se vor dezvolta și nu mai e nevoie de astfel de legi. Dacă nu ai economie ce să dezvolți? Sărăcia? O astfel de lege bănuiesc eu că se va pune în practică peste 20 de ani. Asta e șansa noastră: că suntem români și așa involuăm", a susținut Constantin Humelnicu, primar independent, dar cu nuanțe portocalii, al comunei Roma. În mod similar gândesc mulți primari din județul Botoșani.

"Vom căuta o cale de mijloc"

Senatorul PD-L Daniel Humelnicu a fost de acord că o astfel de lege nu se face pocnind din degete. În primul rând ar fi necesare niște studii de impact. "Sigur că peste tot în comunitatea europeană nu există comunități de 2.000 de locuitori. Sunt localități de la minimum 15.000 de locuitori, în sus. Sigur, nu vom ajunge nici acolo. Vom căuta o cale de mijloc. Dar întrebarea este cum va funcționa totuși o astfel de administrație în folosul cetățeanului. La noi comunitățile locale sunt destul de răspândite. Va trebui făcut un studiu de impact și cu siguranță nu vom avea prea curând o astfel de lege. Dar, cândva, acolo se va ajunge. Pentru că avem comune foarte mici. Ca să vă dau un exemplu, cea mai mică comună din Botoșani este Dimăcheni. Dar dacă o comunitate vrea să aibă stabilitate locală și vrea să aibă organizare proprie, va trebui să-și asigure resurse pentru susținerea aparatului administrativ. Dar administrație nu înseamnă numai lefuri pentru funcționarii din primării", a declarat senatorul Daniel Humenlnicu.

Gata cu festivalul de înființat comune

Vicepreședintele UNPR, senatorul botoșănean Liviu Câmpanu este și el oarecum debusolat și a încercat să aplice arta persuasiunii la masa declarațiilor politice. "Din câte știu eu, nu este o propunere asumată de tot PD-L-ul. Este o propunere a unui parlamentar. Dacă ne gândim că acum administrațiile locale o duc foarte greu datorită lipsei de fonduri, că în vara aceasta am avut o reorganizare administrativ teritorială de același tip, cred că această inițiativă va fi o măsură eficientă în primul rând pentru autoritățile locale. În al doilea rând se va eficientiza chletuirea banului public. Trebuie să fim conștienți că, într-adevăr, în România, în ultimul timp, a fost un festival de înființat comune. Acestea au acum reale probleme de spații. Multe dintre ele trimit spre Guvern proiecte de construcție de sedii și alte instituții locale. Comunitățile mici vor fi tot timpul dependente de bugetul central al statului", crede senatorul UNPR Liviu Câmpanu. (Marian MOROȘAN)