"Din fericire, în Dorohoi doar cultura continuã sã fie elixirul sufletelor secãtuite de orice speranþã. Suntem un orãºel al condamnaþilor. Condamnaþi la sãrãcie, la anonimat, la ignoranþã. De vinã este statul masonic instaurat la noi. Primarul actual ar vrea sã schimbe faþa Dorohoiului, dar nu are cu ce ºi, mai ales, nu are cu cine. Singura speranþã este salvarea prin noi înºine. Dar, nu ºtiu, avem nevoie de cineva sau de ceva care sã ne trezeascã la realitate", crede profesorul Marian Axinte, astrolog cu acte în regulã. Un spirit analitic mai necruþãtor s-a dovedit a fi fosta judecãtoare Cecilia Dãscãlescu, actualmente avocat cunoscut în Dorohoi. Aceasta ºi-a exprimat pãrerea, de pe patul spitalului, convinsã cã starea ei de sãnãtate este cauzatã de mediul malign care bântuie prin Dorohoi. "

La figurat, Dorohoiul este un oraº al condamnaþilor. Din cauza stãrii precare a economiei ºi a gradului de instruire. Cu ani în urmã, oraºul era considerat un mic paradis, un orãºel al florilor. Între timp, s-a întâmplat cã au venit la conducere primari pârâþi. Singurul primar care a fost gospodar, postdecembrist, a fost Lungu. Acesta a pus biciul pe leneºi, iar din aceastã cauzã a fost mazilit la al doilea mandat. Dar dacã s-a fãcut ceva în Dorohoiul ãsta a fãcut Lungu. Vasile Gherasim a stat ca o molie ºi credea cã nu mai iese din Primãrie decât cu picioarele înainte. Sã scrieþi exact cum vã spun, îmi asum vorbele. Gherasim nu te-a contrazis niciodatã dacã ai ajuns în birou la el. Dar niciodatã nu þi-a rezolvat problema. Spunea sãrut mâna la oricine, sãrut mâna doamna Buruianã, se rezolvã. Dar atât. Ceva sãnãtos, cu cap ºi coadã, nu a fãcut absolut nimic. Primarul de acum este copia fidelã a predecesorului sãu, Gherasim. ªi se vor vedea exact aceleaºi rezultate. Nu spun cã sunt foarte mândrã cu PDL, dar sub nicio formã nu aº vota PSD. Pentru cã oamenii sunt comuniºti rãspopiþi, chiar dacã doctrinele sunã bine", ne-a spus avocatul Cecilia Dãscãlescu.

Aceasta este convinsã cã ºansa dorohoienilor de a se lepãda de anatema socialã azvârlitã asupra lor este revizuirea atitudinii faþã de soarta lor. Nimic nu se face fãrã implicare ºi muncã. "Trebuie sã spun cã nici nu se munceºte. Aproape cã nici nu se vrea sã se munceascã. Eu dacã aduc pe cineva la curte, mã costã 50 lei ziua, mâncare, þigãri, bãuturã. Dacã încerc sã negociez mi se spune cã decât sã munceascã degeaba, mai bine stã degeaba. Pe noi ne-ar scoate din situaþia actualã numai un plan Marschal, dacã ar fi cineva capabil sã-l facã. În Dorohoi,avem nevoie de un gospodar care sã ºtie sã îi trezeascã pe aceºti condamnaþi din hibernare, sã îi stimuleze sã-ºi depãºeascã condiþia ºi vicisitudinile soartei. Ne trebuie oameni care au curajul sã-ºi asume rãspunderi", a mai spus Cecilia Dãscãlescu. (Marian MOROªAN)

Organizarea zilelor oraºelor nu a mai fost anul acesta o afacere rentabilã. Dacã în anii anteriori aceste evenimente erau motiv de disputã între firmele care sã ofere anumite servicii autoritãþilor, sau se transformau în sãmânþã de scandal interpartinic, anul acesta sãrbãtorirea oraºelor s-a fãcut sub auspicii terne. Bugetele amputate ale administraþiilor locale, dezinteresul operatorilor economici de a oferi servicii specializate subfinanþate sau de dragul ochilor primarilor au generat festivitãþi schilodite comparativ u anii anteriori de nostalgicã amintire. La Botoºani, municipalitatea a fost la un pas de a nu organiza anul acesta tradiþionalele de acum festivitãþi dedicate zilelor oraºului. Cu rugãminþi bine ticluite ºi frumos argumentate, primarul Cãtãlin Flutur a reuºit sã motiveze câþiva sponsori sã sprijine financiar demersul Primãriei. "Ne-am adresat sponsorilor pentru cã nu am vrut sã cheltuim nimic din bugetul local", a precizat edilul botoºãnean.Oficial, singurul efort bãnesc al municipalitãþii a fost oferirea vinului ºi sarmalelor. Dar ºi la acest capitol a beneficiat de sprijinul Seminarului Teologic. Chiar dacã Primãria a întins mâna cãtre sponsorii mai binevoitori, sumele colectate nu au fost de neglijat dacã avem în vedere cã a fost invitatã la acþiune ºi o trupã de talie internaþionalã. ªi sã nu uitãm cã onorariile unor artiºti invitaþi la manifestare se ridicã spre câteva mii de euro ºi nu prea sunt negociabile.

În oraºul Sãveni, organizarea unei manifestãri similare a costat anul acesta aproximativ 100.000 de lei. Primarul a scos din buzunarele sponsorilor circa 70% din sumã, diferenþa fiind asiguratã din bugetul Primãriei. "Chiar dacã a fost un an de recesiune economicã, de restricþii bugetare, am þinut sã organizãm zilele oraºului pentru cã avem rezultate deosebite. Se lucreazã la amenajarea zonei rezidenþiale, am asfaltat o bunã parte din a strãzilor ºi am fãcut parcãri", a spus Relu Târzioru, primarul oraºului Sãveni.  Primarul oraºului Flãmânzi este convins cã prin organizarea zilelor oraºului a oferit populaþiei o anumitã semnificaþie a evenimentului. "Am organizat acþiuni în decurs de trei zile. U zi este dedicatã unui um deosebit, unei personalitãþi din zonã. Anul acesta am avut simpozionul Dimitrie Iov, când s-a lansat ºi o carte despre aceastã personalitate. A doua zi am dedicat-o tineretului ºi a treia a fost marcatã de festivalul tradiþional Hora de la Flãmânzi. Dacã vrei sã îl faci la o þinutã respectabilã, organizarea unui astfel de eveniment costã în jur de 60.000 de lei pentru un orãºel ca al nostru. Anul acesta cred cã am depãºit puþin aceastã sumã, pentru cã am avut invitaþi ºi de dincolo de Prut, din mai multe localitãþi inclusiv din Soroca, localitate înfrãþitã cu noi", a precizat Constantin Pitorac, primar al oraºului Flãmânzi. Acesta a subliniat cã nu a cheltuit niciun leu de la buget, efortul financiar fiind asigurat tot prin sponsorizãri. Vizavi de pãrerea unora cã organizarea unor astfel de manifestãri a devenit o afacere, Pitorac a încercat sã fie cât se poate clar ºi sigur în asentimentul tuturor primarilor din þarã. "Pe mine mã deranjeazã foarte mult cã se mai gãsesc încã astfel de oameni. În loc sã sprijine autoritãþile, denigreazã ºi inventeazã, pur ºi simplu, tot felul de prostii din astea", a adãugat Constantin Pitorac. ªi în oraºul Dorohoi anul acesta a fost marcat atât de austeritatea bugetarã cât ºi de prãpãdul lãsat de inundaþii în urbe. Cu excepþia câtorva manifestãri culturale, ieºirea din decor a constituit-o cooptarea câtorva voluntari care, în cinstea aniversãrii oraºului, au fãcut muncã voluntarã pentru sinistraþi. (Marian MOROªAN)