De aproape o lunã de zile, angajaþii CAS Botoºani nu mai fac executãri silite. Potrivit preºedintelui - director al CAS Botoºani, Dr. Rodica Huþuleac, 7.906 contribuabili botoºãneni au fost somaþi ºi executaþi silit. "Din luna a noua nu se mai publicã listele cu debitori, pentru cã au fost executaþi silit toþi cei care aveau datorii la Fondul Asigurãrilor de Sãnãtate. Aici au intrat ºi cei care aveau întârzieri de o lunã, sau douã. Vorbim numai de persoane fizice. Pentru cã persoanele juridice depun declaraþiile ºi plãþile la ANAF", a explicat preºedintele CAS Botoºani. Potrivit acesteia, prin plata acestor debite, prin executare silitã, sumele încasate la nivelul CAS Botoºani s-au triplat. Fondurile atrase la CAS prin aceste încasãri de la persoane fizice  sunt foarte mici, comparativ cu încasãrile ANAF de la persoanele juridice. Încasãrile de la persoane fizice reprezintã circa 3% din ceea ce ar trebui sã se încaseze de la agenþii economici. "Orice ban conteazã.  ªi atunci trebuie strâns pentru cã are importanþã", a mai spus Rodica Huþuleac. În judeþul Botoºani, actualmente sunt înregistraþi aproximativ 65.000 de contribuabili la Fondul de Asigurãri de Sãnãtate, incluzând persoanele juridice.  (Marian MOROªAN)

Livia Mihalache, directorul Spitalului de copii "Sf. Paraschiva" Botoºani, susþine cã, în pofida stãrii de recesiune economicã ºi deficit bugetar, unitatea se descurcã destul de bine. "Am reuºit sã depãºim situaþiile mai grele. Nu ne-au lipsit nici medicamentele, nici materialele sanitare, nici alimentele. Am avut sponsorizãri, dar ne-am gestionat bine ºi fondurile proprii. Eu consider  cã ne-am descurcat mai bine decât alte spitale", a spus managerul spitalului. Potrivit acesteia, sponsorizãrile au venit de la persoane fizice dar ºi de la agenþi economici din judeþul Botoºani. Livia Mihalache este chiar mulþumitã cã a putut sã drãmãluiascã foarte bine fondurile de care a dispus spitalul. "Nu vreau sã mã laud singurã, dar eu spun cã ne-am descurcat bine. Nu am trimis pacienþii sã cumpere medicamente, nu am fãcut transferuri cãtre alte spitale. De asemenea am fãcut o politicã bunã de personal, fãrã sã recurg la alte angajãri.", a mai spu managerul Spitalului de copii Botoºani, care deþine aceastã funcþie din 2008. Pe de altã parte, doctorul Livia Mihalache a recunoscut cã este loc ºi de mai bine. "Acum nouã ne-ar trebui reparaþii la clãdiri, dotãri cu mobilier, sunt probleme pentru îmbunãtãþirea condiþiilor de cazare", a adãugat Livia Mihalache.  (Marian MOROªAN)

Lidia Onofrei este, oficial, purtãtorul de cuvânt al Autoritãþii de Sãnãtate Publicã Botoºani. Neoficial, ea pare sã fie vocea milioanelor de români, aduºi la disperare de guvernãrile postdecembrieste. Lidia Onofrei are douã mastere. Îi este ruºine sã spunã ce salariu are acum. Dupã mai mulþi ani de activitate în domeniu, fãcând mai mult activitate voluntarã decât remuneratã, Lidia Onofrei a învãþat sã nu se mai enerveze cã pentru ea nu existã sâmbãtã ºi duminicã. "Am norocul cã am doar un bãiat, care înþelege programul meu. Dar ce fac cei cu familii? Eu nu sunt medic. Sunt asistent social. Bãiatul meu spune cã totdeauna gãsesc soluþii pentru ceilalþi, mai puþin pentru noi. Avem nevoie de politicieni suficient de inteligenþi încât sã amestece culorile acestea politice, pentru cã toate doctrinele lor seamãnã ºi sã facã ceva pentru þarã", a spus Lidia Onofrei. "Eu scriu proiecte pentru cã am învãþat în facultate ºi îmi place sã le fac. Dar nu sunt plãtitã. Nu am nicio motivaþie sã le fac, doar cã vreau eu. Multe s-ar schimba în sãnãtate dacã am avea compartimente speciale pentru atragerea de fonduri. Dar mai este ºi problema cofinanþãrii. ªi, apoi, în România mai este o mare problemã. Luãm un om, îl trimitem câteva sãptãmâni sã facã un curs ºi a devenit mare manager. Nu se poate aºa. ªi apoi avem nevoie de oameni. Eu, spre exemplu, în ASP Botoºani, rãspund ºi de Relaþiile Publice ºi coordonez ºi Asistenþa Medicalã Comunitarã. Dacã nu mi-aº lua acasã de lucru, nu aº face faþã. ªi aºa stau pânã la orele 21.00 - 22.00 în Direcþie. Asta este în sistemul sanitar. S-a pus câte un om pe mai multe compartimente ºi nu poate sã facã faþã. Oricâtã bunãvoinþã ai avea. ªi nu plec niciodatã din direcþie decât seara târziu. Cu toate cã salariul este acum doar 25 la sutã. Unii ar spune cã sunt inconºtientã sau poate fraierã. Nu ºtiu. Este posibil ºi asta. Când plec din instituþie, acasã, ar trebui sã nu mã intereseze. Dar mai este ºi cealaltã parte: dacã plecãm toþi din þara asta, cine mai rãmâne? Cineva trebuie sã se sacrifice. Sper ca din ianuarie sã revenim la normal. Ca atunci când te duci acasã sã ºtii cã poþi sã bagi mâna în buzunar sã îþi iei o pâine", ne-a mãrturisit Lidia Onofrei. (Marian MOROªAN)

Fermierii simt tot mai acut nevoia de politici ferme ºi facilitãþi pentru perfecþionare. Altfel agricultura va continua sã fie tratatã ca o sorã vitregã a celorlalte domenii naþionale de producþie. "Suntem printre primele judeþe din þarã, cu o acoperire de circa 70 % din necesarul de persoane calificate din rândul fermierilor. Trebuie sã înþelegem cu toþii cã avem nevoie de tehnologie performantã, oameni calificaþi care sã ºtie sã aplice tehnologia modernã, soiuri productive adaptate la condiþiile pedo-climatice ale zonei noastre pentru a putea dezvolta în mod real agricultura. Pentru cã nu mai putem lucra în agriculturã ca acum 80 de ani. De asemenea, de cursuri de calificare au nevoie toþi cei care vor sã acceseze fonduri europene", a precizat  Gheorghe Dãnilã, directorul Camerei Agricole Boto?ani.  "La capitolul buget repartizat pe anul acesta este jale. Am primit mai puþin de 50 % din bugetul pe anul trecut ºi asta în condi?iile în care judeþul nostru este sãrac, cu agricultori sãraci, de aceea rolul de a completa necesarul de finanþare este aproape imposibil de realizat. Noi am primit 50 % din buget în condiþiile în care anumite judeþe au primit dublul fondurilor (Suceava, Iasi, etc), Brãila (de trei ori), deºi la foarte mulþi parametri (nr. de fermieri, nr. de dosare accesate, suprafeþe cultivate) noi, ca judeþ, îi depãºim cu mult. Din cele prezentate mai sus rezultã sarcini ºi volum de muncã mult superioare faþã de colegii din alte judeþe. Ce mã deranjeazã este faptul cã la repartizarea bugetului camerelor agricole de cãtre guvern, nu s-a þinut cont de niciun criteriu, de nicio unitate de mãsurã", ne-a mai spus directorul Dãnilã.  Angaja?ii Camerei Agricole Boto?ani se încãpã?âneazã sã facã tot ce depinde de ei, în condi?ii de austeritate, pentru a sprijini fermierii locali. "La rectificare am solicitat fixarea unor criterii concrete ºi nu repartizarea dupã cât sunt mai aproape de centrul puterii. Guvernul ar trebui sã nu uite cã peste 55 % din cetãþeni locuiesc în mediul rural, au ºi ei probleme sociale, venitul realizat de ei provenind din agriculturã. Ori la aºa populaþie Camera Agricolã Botoºani  are 20 de consilieri ºi i s-a repartizat 200 litri de benzinã pentru tot anul. Poate nu s-a aflat la Bucureºti, dar asistenþa agricolã se face în teren ºi constã în multe ore de muncã cu fiecare fermier", sus?ine directorul Dãnilã.

Anul acesta fermierii au primit 4 lovituri, care se vor prelungi pentru 3-4 ani. Prima este subfinanþarea pe toate liniile, lipsa subvenþiilor la carne, lapte, plante tehnice, apoi acciza la motorinã (în Fran?a, Italia , nu axistã accize la agriculturã), subvenþia la hectar este la noi de 126 euro în timp ce în restul Europei oscileazã între 300 (Bulgaria, Grecia) ?i 450 euro pe ha. Nu în ultimul rând, creditul scump, care ar trebui sã fie de 2-3 la sutã dar care la noi ajunge prin comisioane mascate la 12-20 la sutã. SAPARD-ul a anunþat o dobîndã de 5% dar în mod real a ajuns la 12%.

În ultima sãptãmânã, Poliþia Comunitarã Botoºani a desfãºurat multiple activitãþi de prevenire ºi combatere a faptelor antisociale. Douã persoane au fost sancþionate cu amendã de 400 de lei pentru sãvârºirea în public de acte ºi gesturi obscene. Alþi doi botoºãneni au fost amendaþi cu câte 200 de lei pentru cã au apelat la mila publicului, deºi sunt apþi de muncã. Tot în decursul ultimelor zile, cinci botoºãneni, fraþi de cruce cu Bachus, au fost amendaþie cu 600 de lei, dupã ce au fost surprinºi de poliþiºtii comunitari consumând bãuturi alcoolice pe domeniul public.  Dupã ce în cursul anului trecut, municipalitatea a adoptat o hotãrâre localã pentru sancþionarea stãpânilor ai cãror câini îºi fac nevoile în public,  un botoºãnean a fost mustrat de cãtre poliþiºti. Acesta a fost sancþionat cu avertisment scris întrucât îºi plimba cãþelul pe domeniul public fãrã sã aibã asupra lui obiectele necesare pentru curãþarea locului ºi evacuarea dejecþiilor fiziologice. (Marian MOROªAN)

Îngrijitorii ºi asistentele din Spitalul Judeþean Botoºani au toate motivele sã recurgã la acþiuni de protest sau sã îºi doreascã un lider sindical mai bun. Pentru munca de luna trecutã, asistenþii ºi îngrijitorii din toate secþiile spitalului au primit salarii de 500 de lei sau mai puþin. Chiar ºi asistenþii medicali principali au solde mici, care cresc doar cu câþiva lei faþã de mãrunþiºul primit de îngrijitori. Potrivit statelor de platã ale Spitalului Judþean, în cursul lunii trecute, la Serviciul Judeþean de Medicinã Legalã, doi medici colaboratori au primit fiecare câte 9 lei drept salariu. Alþi trei medici au primit salarii de la 17 lei la 62 de lei. Potrivit documentelor contabile ale Spitalului Judeþean, cel mai bine plãtit om din sistem, la ora actualã, în Botoºani, este un medic primar din cadrul Serviciului de Medicinã Legalã. Acsta a încasat, net, luna trecutã, nu mai puþin de11.090 lei, fiind devansat în ierarhia salariilor de Sãnãtatea botoºãneanã doar de cãtre un coleg, tot de la morgã, cu un salar de  9.564 de lei. Preotul Spitalului Judeþean Botoºani a încasat ºi el, pentru luna trecutã, 1.100 de lei. (Marian MOROªAN)

Fostul director al Spitalului Jude?ean Boto?ani, Cornel Enache, sus?ine cã angajãrile în aceastã unitate s-au fãcut pe ?pagã. De aceastã situa?ie pare sã nu fie strãin nici sindicatul. "Sindicatul din acest spital a fost pãrta? la toate potlogãriile posibile. Din sute de candida?i se angajau câ?iva, stabili?i dinainte. ?i asta s-a fãcut nu pe ochi frumo?i, ci pe ?pagã. Cei care au fost darnici au fost promova?i. Ca sindicatul sã nu facã gãlãgie, conducerea spitalului accepta ni?te compromisuri.  ?efa sindicatului a declarat cã suntem ca o familie în spital. A?a este... suntem to?i cumetri. Ar vtrebui sã fie transformat în spital de familie. Eu nu am acceptat acest tip de ?antaj", a mãrturisit doctorul Cornel Enache. Vizavi de acuza?iile care i s/au adus, ?efa sindicatului Sanitas din Spitalul Jude?ean, Lia Temciuc,  a declarat cã "sunt numai calomnii", care i-au adus "un gust amar". (Marian MOROªAN)