A cheltuit o avere ca să rămână cu o roabă de documente

A cheltuit o avere ca să rămână cu o roabă de documente

Grosu si TalefUn bătrân din comuna Ripiceni, județul Botoșani, aleargă de 13 ani pe la ușile instituțiilor în căutarea dreptății. Pentru recunoașterea dreptului de proprietate asupra unui teren moștenit, sau pentru punerea în posesie cu un imobil cumpărat la o licitație organizată de un executor judecătoresc, bătrânul a cheltuit o avere. Practic a vândut tot ce a avut, bunuri printre care și două mașini și a cheltuit constant și pensia sa și a soției. Dar dreptatea, deși este vizibilă, nu i-o consfințește nimeni. A adunat până acum 30 de kilograme  de documente, o roabă de hârtii pe care primăria din Ripiceni le ignoră cu consecvență. Avocații l-au stors de bani, iar pentru a-i formula o plângere la CEDO un notar i-ar fi cerut exact 4000 de euro. Acuzați de falsuri și abuz în serviciu, trei primari riscă să fie dați pe mâna DNA.

Dmitru Grosu, în vârstă de 79 de ani, din comuna Ripiceni, Botoșani, a cumpărat în 2002, la o licitație organizată de un executor judecătoresc, un imobil în suprafață de 4,07 ha. În acest sens i s-a întocmit bătrânului și actul de adjudecare din 7.11.2002. Terenul câștigat se află în comuna Ripiceni. Spunem câștigat pentru că bătrânul a obținut terenul în urma unui proces în dosarul nr. 29/2002, urmat de executare judecătorească. Practic, Dumitru Grosu, după o perioadă lucrată în Brașov, a vrut să se stabilească în satul natal. Așa se face că a avut o înțelegere cu o anume persoană Chicăroș căreia urma să îi cumpere casa. În baza convenției, bătrânul a dus în curtea viitoarei sale locuințe mai multe bunuri, printre care o cantitate de porumb, lemne, etc. La un moment dat, vânzătorul s-a răzgândit, nu i-a mai permis lui Dumitru Grosu să intre în curtea casei pe care urma să o cumpere, dar nici bunurile duse acolo nu au mai fost recuperate. A urmat judecata și executarea ca despăgubire. După adjudecarea licitației, primarul de atunci al comunei a refuzat să îl pună în posesie pe Grosu. Noul proprietar, Dumitru Grossu i-a chemat în instanță pe primar, secretar și inginerul agricol al Primăriei Ripiceni, la Judecătoria Săveni. Aceștia nu s-au prezentat la proces, au pierdut în fața bătrânului și au fost obligați să-l pună în posesie. După cum susține bătrânul, reprezentanții primăriei l-au pus în posesie, dar cu acte false. În realitate, Grosu deține terenul în acte, dar acesta a fost vândut altor persoane, chiar dacă impozitul a fost plătit de Dumitru Grosu. ”Am cheltuit peste 500 de milioane de lei vechi prin avocați. Am vândut tot ce am muncit o viață de om. Pe ce drum să apuc eu cu asemenea oameni în țara asta?”, se întreabă retoric Dumitru Grosu. Primarii pentru care bătrânul nu are deloc cuvinte de laudă sunt,   Rusu și Burciu (foști primari) și Gabriel Talef – actual primar. Am încercat și noi să avem o discuție cu actualul primar. De fiecare dată ni s-a spus că primarul este plecat cu treburi importante, prin comună sau la județ. Astfel că nu a fost de găsit. Același succes l-am avut și în încercarea de a lămuri problema cu viceprimarul.

Dumitru Grosu a obținut imobilul pe care nu îl poate și stăpâni din cauza funcționarilor Primăriei Ripiceni, după ce a încercat de nenumărate ori să obțină reconstituirea dreptului său de proprietate pe un alt teren moșteniit de la părinți. Părinții petiționarului de acum au locuit, cândva, în satul Movila Ruptă din comuna Ripiceni. Satul respectiv a fost desființat cu ani în urmă, atunci când s-a decis strămutarea locuitorilor și construcțiaa bazinului de acumulare Stânca – Costești pe amplasamentul mai multor sate. Practic, satul nu mai există acum, părinții lui Dumitru Grosu sunt decedați de mult, iar acesta este unicul moștenitor. Problema bătrânului este că odată cu strămutarea părinților s-aau pierdut și o serie de acte doveditoare, astfel încât singurele acte care să ateste dreptul de proprietate al bătrânului sunt în posesia Primăriei Ripiceni care refuză cu îndârjire să-i elibereze copii și, evident, să-i reconstituie dreptul de proprietate pe un alt amplasament. ”Acum nu mai sunt primit nici la Primărie. Dimpotrivă, sunt hărțuit și umilit de aceste organe de conducere ale primăriei și ale poliției. Și toate acestea pentru că am cerut un drept al meu, rămas de la părinți, pe care ei mi l-au luat și și-au făcut lor documente de proprietate. Nu îmi rămâne decât să mă adresez DNA și instanțelor internaționale care cred că îmi vor face dreptate”, ne-a mai spus Dumitru Grosu.

Până atunci, sperăm că vom reuși să avem o discuție edificatoare și cu edilul comunei, înainte de a fi nevoiți să scriem despre vizitele acesstuia la DNA.