De ce se inghesuie elvetienii in agricultura romaneasca

De ce se inghesuie elvetienii in agricultura romaneasca

Din ce în ce mai mulţi agricultori elveţieni se stabilesc în România, unde pot cumpăra suprafeţe agricole de câteva sute de hectare la preţuri semnificativ mai mici şi mai apoi exportă produsele biologice obţinute în Elveţia sau Germania, scrie swiss.info într-un comentariu dedicat potenţialului agricol al ţării noastre.
Swiss.info menţionează exemplul lui Christian Hani, un agricultor elveţian care la scurt timp după absolvirea studiilor de agronomie s-a mutat în satul Firiteaz din vestul României şi care acum are un teren agricol de 800 de hectare.

„În Elveţia este foarte greu să găseşti un teren mare la preţuri rezonabile. Aproape toate terenurile sunt deja cultivate, iar tinerilor agricultori nu le mai rămâne nimic. Aici, în România, mi-am început afacerea de la zero”, spune Christian, potivit autorului articolului din swiss.info.

Tatăl agricultorului elveţian lucrează şi el în acelaşi domeniu, în calitate de consilier financiar. El este convins că România va deveni viitorul agriculturii biologice.

De la căderea dictaturii comuniste în 1989, cea mai mare parte a terenului agricol românesc a rămas necultivată. Tocmai acesta este motivul pentru care acest ogor uriaş şi necultivat este acum ideal pentru agricultura biologică, explică tatăl fermierului elveţian. În plus, în Elveţia un hectar de teren agricol poate ajunge la 80.000 de euro, în timp ce în vestul României acesta costă între 2.000 şi 3.000 de euro.

Pe terenul său de 800 de hectare, Hani produce în fiecare an circa 600 de tone de cereale, care sunt exportate în totalitate în Elveţia, ţară în care cererea este foarte mare şi care importă 60% din produsele sale biologice.

Având o suprafaţă agricolă de 15 milioane de hectare, România îşi doreşte să devină pe viitor grânarul Europei. România se situează pe locul doi, după Franţa (4 milioane de hectare) în ceea ce priveşte suprafaţa ecologică. Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, scrie swiss.info, prin cultivarea acestei suprafeţe s-ar putea hrăni 80 de milioane de locuitori. Potenţialul este cu atât mai mare cu cât Bruxellesul va dubla începând cu 2014 subvenţiile PAC (Politica Agricolă Comună) către Bucureşti.

De aceea, agricultura României a devenit din ce în ce mai interesantă pentru investitorii occidentali. „Firma noastră aparţine unor investitori elveţieni şi germani, care au cumpărat 4.000 de hectare de păşune”, spune crescătorul elveţian de animale Samuel Widmer, care s-a stabilit în centrul României, adăugând că în ţara noastră posibilităţile pentru creşterea animalelor sunt infinite şi este nevoie doar de bani şi de dorinţa de a avea succes.

România a fost şi înainte de Al Doilea Război Mondial grânarul Europei Centrale, iar ţara îşi doreşte să-şi reia acest loc şi să se transforme într-un motor regional pentru a putea îngrădi efectele unei viitoare crize alimentare, după cum a afirmat şi preşedintele Traian Băsescu, scrie swiss.info