EXCLUSIV. Cum se jefuiește petrolul din România. Rețeta rusească deconspirată la Botoșani

EXCLUSIV. Cum se jefuiește petrolul din România. Rețeta rusească deconspirată la Botoșani

Un botoșănean care a lucrat pe vremuri în extracția de petrol, ne-a divulgat un procedeu de extracție care a fost ținut secret de către rușii care exploatau zăcămintele din România. Același botoșănean crede că metodele aplicate cândva de compania rusească SOVROMPETROL ar fi perpetuate până astăzi, fapt care a determinat cutremurele de la Izvoarele sau alte zone scuturate în ultimul timp. Fostul petrolist din 1964 ne-a explicat cum se jefuiește petrolul României și, în același timp, gravele efecte asupra mediului pe care le implică aplicarea procedeelor de extracție rusești. Dacă s-ar aplica metodele rusești pentru extragerea gazelor de șist, botoșăneanul atrage atenția că există riscul unei catastrofe în urma căreia să nu mai rămână niciun oraș întreg în România.

Discutând cu acest om, am aflat cum se jefuiește petrolul din România – Rețeta rusească deconspirată la Botoșani.   ”În primăvara anului 1964, eram la schela de extracție de la Târgu Ocna. Șeful punctului de extracție de atunci, unul Carmanov, un rus, care a rămas în România după plecarea Sovrompetrol, ne-a convocat pe noi, cadrele tehnice, eram cam vreo 50 de oameni atunci. Carmanov ne-a spus că el interzice să se mai exploateze petrolul prin explozie provocată la fundul puțului de extracție, sau de forare. Rusul Carmanov considera metoda asta ca fiind o crimă pentru că se pierdea foarte mult petrol. Cam două treimi din petrol se pierdea. Din cauza exploziei, se produc mlte gaze și, în urma exploziei avea loc descompunerea, cracarea rezervelor de țiței din sol. Gazele rămâneau sub presiune în pământ, la 5 – 6 kilometri, adâncimea la care se făcea atunci extracția. Pe atunci aceasta era adâncimea maximă la care se extrăgea. Presiunea gazelor face ca inițial petrolul să fie împins peste anumite straturi, după care nu mai  vine în totalitate înapoi. O parte se pierde. Sub presiunea gazelor create acolo, prn această metodă se extrage cam de 10 ori mai mult petrol decât dacă s-ar extrage în mod normal. Așa se proda în anii 1962 – 1963. Și cu asta basta. Metoda era pe principiul după mine potopul. Amintindu-mi de aceste procedeie, fac legătură cu niște coincidențe cu acele mici cutremure care se produc la Izvoarele, acum. Adâncimea la care se presupune că sunt epicentrele cutremurelor  corsepunde cu adâncimea de forare de atunci. În acea zonă există un câmp de sonde.  Poate fi doar o coincidență. Dar dacă cineva este cu adevărat interesat de adevăr, poate verifica. Că dacă nu este coincidență, pagubele sunt enorme pentru economia națională. Pentru că o parte din petrol se împânzește în sol și nu mai poate fi scos, dacă se mai extrage și acum la fel”, a explicat Corneliu Avădanei. Potrivit aceluiași botoșănean care a lucrat în extracția de petrol, procedeul normal ar fi cel prin care se sapă și se scoate sub presiune doar cât timp are loc erupția. După această etapă, se face tubing și se extrage în timp, cu pompe. Dar producția este mic, chiar dacă se extrage în ani. În ce privește metoda extracției prin dinamitare, botoșăneanul consideră că este procedeu de jefuire. Botoșăneanul susține că, la vremea respectivă, sondorii nu știau care este realitatea, la fel cum nici populația nu știa și, la fel ca acum, cauza mișcărilor de pământ sau a dărâmării caselor o puneau pe seama cutremurelor. Nimeni nu avea acces la sondele SOVrompetrol și, dacă nu ar fi fost inginerul Carmanov care le-a spus în 1964 secretul, nici Avădanei nu ar fi știut. Până atunci nu s-a spus nimic pentru că Ghiroghiu Dej închisese punctele de extracție ale Sovrompetrol.

”Dacă le trece la nebuni prin cap să extragă gazele de șist prin procedee similare? S-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat când au descoperit rezonanța. Știți ce s-ar putea întâmpla? Nu mai rămâne oraș în țara asta! Nu e de glumit!”, a mai sesizat botoșăneanul Avădanei.

După scurta perioadă lucrată în extracție, suficient cât să afle acest secret al petroliștilor, Avădanei a lucrat în proiectare și inventică. Are 19 brevete de invenții în electrotehnică, mecanică hidraulică și alte domenii. Botoșăneanul face parte din categoria inventatorilor de gradul V la ASIR.

NOTĂ: Sovrompetrol a fost înfiinţată în 1945, pe fondul armistiţiului dintre România şi Uniunea Sovietică. Aportul sovietic s-a constituit din bunurile inamice confiscate, în speţă, activele societăţilor petrolifere cu capital german. Denumirea legală stipula că era o „societate sovieto-română pentru explorarea, exploatarea, transformarea şi comercializarea petrolului brut şi derivatelor petrolului”.

După naţionalizarea care a avut loc în 1948, companiile petrolifere din România au trecut în proprietatea statului, care le-a organizat în două mari entităţi: Centrala Petroliferă Moldova şi Centrala Petroliferă Muntenia, care includea 22 de fost intreprinderi. Cele două au trecut în 1950 sub conducerea unică a Sovrompetrol.

Principalul obiect de activitate era exploatarea şi transportul petrolului şi derivatelor de petrol, în parte ca despăgubire de război pentru Uniunea Sovietică, în parte pentru exploatarea resurselor româneşti, în logica sistemului economic al lagărului sovietic. În perioada de 6 ani cât Sovrompetrol a deţinut controlul total asupra industriei de petrol româneşti, s-au făcut diverse investiţii. Au fost potenţate conductele, au fost deschise noi exploatări în Moldova, s-a înfiinţat o rafinărie la Oneşti şi s-a optimizat transportul ţiţeiului spre rafinăriile din cele două mari regiuni producătoare de petrol din România. Societatea a fost desfiinţată în 1956.

Autor: Marian MOROȘAN

marian_morosan@yahoo.com

 

 HARTA intereselor energetice ale americanilor şi ruşilor în România

România are în momentul de faţă 59 de acorduri de concesiune petrolieră pentru perimetre de explorare, dezvoltare sau exploatare, acorduri aflate în diferite stadii şi care presuspun atât căutarea şi extragerea de ţiţei cât şi de gaze naturale. Dintre acestea, 10 perimetre sunt operate de companii americane sau cu acţionariat american, două de o companie controlată de gigantul rus Gazprom şi alte două în parteneriat româno-americano-rusesc. Scopul atribuirii acestor acorduri este, potrivit autorităţilor, atingerea independenţei energetice, în contextul în care România importă de la Gazprom circa 20% din necesarul de consum la preţuri mai puţin avantajoase decât alte state din regiune.

Compania americană cu cele mai multe perimetre concesionate în România este Chevron, blocurile aflate în administrarea gigantului petrolier având o suprafaţă totală de peste 9.000 de km pătraţi. Pe de altă parte, singura companie care a anunţat până la ora actuală descoperirea unor resurse semnificative de gaze naturale este ExxonMobil, cea mai mare companie petrolieră din lume, care estimează că în perimetrul off-shore concesionat alături de OMV Petrom s-ar afla resurse suficiente pentru a asigura jumătate din consumul anual de gaze al României.

 

Singurele două companii ruseşti sau controlate de ruşi care au în prezent acorduri de concesiune petrolieră sunt NIS şi Lukoil. Cele două perimetre controlate de Lukoil în proporţie de 72% au fost concesionate în parteneriat cu americanii de la Vanco International şi cu Romgaz, singurul producător de gaze naturale controlat de statul român.

Companiile petroliere intră în posesia acestor perimetre în urma licitaţiilor organizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

 

Potrivit legislaţiei în vigoare, atât în cazul explorărilor, cât şi în cazul exploatărilor petroliere nu se face o deosebire între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale.Titularii acordurilor trebuie să specifice, potrivit legii, toate operaţiunile pe care urmează să le desfăşoare în perimetrele adjudecate. La ora actuală, pe teritoriul României se folosesc aceleaşi tehnici de explorare a resurselor, fie că este vorba despre resurse convenţionale sau resurse neconvenţionale, cum sunt, spre exemplu, gazele de şist. În accepţiunea legislaţiei româneşti, petrolul este definit drept „substanţe minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei sau condensat”.

România cumpără gaze ruseşti la un preţ mai ridicat decât Bosnia care depinde 100% de importuri

România se numără printre alte şase state europene care importă gaze de la Gazprom, alături de Bulgaria, Macedonia, Bosnia, Cehia şi Polonia.

În primele şase luni ale anului, România a plătit în jur de 400 de dolari pe mia de metri cubi importată.

În 2012, factura totală a gazelor ruseşti s-a ridicat la 6,2 miliarde de lei, adică 1,8 miliarde de dolari, reiese din calculele gândul pe baza datelor Transgaz şi ANRE. (cursul mediu de schimb luat în calcul a fost de 3,4682 lei/dolar)

 

Angajamentele Chevron

Chevron a început explorările în România în urmă cu trei ani în regiunea Constanţa, pe o suprafaţă totală de 2.700 de km pătraţi. Doi ani mai târziu, compania a semnat contracte de concesiune pentru cele trei perimetre, EX-17 Costineşti, EX-18 Vama Veche şi EX-19 Adamclisi.

În februarie 2011, Chevron şi-a extins perimetrele prin concesiunea EV-2 Bârlad, cu o suprafaţă de circa 6.350 de km pătraţi.

Prin contractul semnat cu autorităţile române, Chevron s-a angajat să realizeze 400 km de prospecţiune seismică 2D şi să sape trei sonde cu adâncimi de 3.000, 3.800 şi 4.000 m. Sondele de explorare Popeni-1, Siliştea-1 şi Păltiniş-1 urmează să fie săpate în localităţile Găgeşti, Pungeşti şi Baceşti.

Autorităţi locale din Vaslui susţin că investiţia Chevron în explorare s-ar ridica la circa 3 miliarde de dolari.

ExxonMobil şi exploatarea offshore din perimetrul Neptun

Gigantul american ExxonMobil, a semnat, împreună cu OMV Petrom, un acord de concesiune petrolieră în 2000. Americanii deţin o participaţie de 50% din proiectul pentru zona de est a perimetrului XIX Neptun.

În primăvara acestui an, cele două companii au anunţat că ar putea extrage anual 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră, cantitate care echivalează cu aproape jumătate din consumul anual actual al României.

Printre companiile cu acţionariat american care caută ţiţei şi gaze pe teritoriul României se numără Amroco Energy care operează mai multe perimetre. Două dintre acestea, mai exact EP I-5 Greşu şi EP I-6 Nereju, sunt operate în parteneriat cu azerii de la Rompetrol care deţin 25% din fiecare proiect, în timp ce E IV-2 Vipereşti este operat doar de către Amroco. Acţionarul american al companiei este grupul First Reserve.

Compania care are în momentul de faţă cele mai multe perimetre de explorare petrolieră în concesiune este OMV Petrom. Două dintre acestea, respectiv I Adjud şi VIII Urziceni Est, sunt operate împreună cu americanii de la Hund Oil Company.

Gazprom caută gaze prin intermediul unei companii sârbe

Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de Gazprom, deţine în România două perimetre, mai exact EX-2 Tria şi EX-12 Crai Nou, ambele fiind operate în parteneriat cu alte companii.

EX-2 Tria, pentru care NIS a încheiat la începutul verii un contract de prospecţiuni seismice 2D şi 3D, este administrat împreună cu o companie canadiană, West Petroleum Corp, care deţine 15% din proiect. Potrivit „estimărilor preliminare, producţia este prognozată să înceapă în 2013, în timp ce producţia comercială este planificată pentru perioada 2014-2015”, se arată pe site-ul companiei. Investiţia totală va fi de aproximativ 21,2 milioane euro în această fază de implementare a proiectului.

EX-12 Crai Nou este operată împreună cu irlandezii de la Moesia.

În 2012, Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România, potrivit Mediafax.

Lukoil explorează în parteneriat cu Romgaz

Lukoil a primit în concesiune, în 2012, două blocuri în apele teritoriale române de la Marea Neagră, mai exact EX-29 Est Rapsodia şi EX-30 Trident.

Iniţial, explorarea şi dezvoltarea perimetrului urma să aibă loc în parteneriat cu americanii de la Vanco International LTD (80% Lukoil, 20% LTD), însă în noiembrie 2012, Romgaz a preluat o participaţie de 10% la cele două proiecte.

Lukoil a început studiul geologic al celor două perimetre la finele anului trecut.

Cele două blocuri sunt localizate sub ape cu adâncimi între 90 şi 1.000 metri, la o distanţă de circa 60-100 de kilometri de coastă.

Sursa: gandul.info  

Chiria pentru amplasarea sondei petroliere pe teren privat – cat platesc companiile petroliere in Romania

Hidrocarburile, fie ca sunt  sub forma de petrol sau gaze naturale, reprezinta niste resurse foarte valoroase.  Daca la un moment dat una din companiile petroliere care opereaza in Romania descopera un zacamant de petrol sau gaze pe terenul strain,  aceasta ar trebui sa inchirieze terenul dat pentru a putea a-si instala sonda acolo.

Deci, care ar fi pretul corect pentru inchirierea unui teren pentru amplasarea sondelor pe el? Intrebarea este complicata, raspunsul este diferit in functie de amplasarea acestui teren, statutul  acestuia, numarul de sonde care vor fi instalate,  infrastructura (proximitatea liniilor electrice, conductelor de apa), si durata de inchiriere.

In primul rand, impresia  de moment al proprietarului, ca  va obtine o suma foarte mare de bani pentru inchirierea acestui teren, este gresita. Adevarul este ca propietarii  de obicei supraestimeaza mult valoarea terenului lor pentru compania petroliera. De obicei oamenii au asteptari  foarte mari in momentul cand afla  scopul pentru care va fi inchiriat terenul.  Unii isi estimeaza valoarea chiriei la 1 EUR/mp anual, altii la 1000 EUR/mp. Adevarul este insa ca companiile petroliere din Romania (cele mai mari fiind OMV Petrom si Romgaz) sunt dispuse sa plateasca mult mai putin pentru ele, si de regula obtin preturi destul de mici pentru inchirierea lor.

Deci, care sunt preturile de inchiriere practicate in Romania? Voi prezenta cateva cazuri mai jos:

  1. In comuna Bustuchin, localnicii sustin ca primesc doar 1 leu/mp din partea OMV Petrom drept chirie pentru amplasarea sondelor pe terenurile lor.http://www.ziare.com/tg-jiu/stiri-actualitate/protest-la-bustuchin-omv-petrom-isi-bate-joc-de-noi-2898335
  2.  Curtea de apel  Ploiesti stabileste in 2009 o chirie de 5.75 lei/mp  + prejudiciu pentru nefolosinta a terenului de 4,71 lei/mp anual pentru teren forestier .  Link catre aceasta hotarare: http://www.avocatura.com/speta-55533-comercial–pretentii.html
  3.  O alta hotarare  a unei curti de apel,  cea din Craiova, obliga in 2008 Romgaz la plata unei chirii in valoare de de 2629 EUR/an pentru un teren de 1314 mp, sau  2 EUR/mp anual. http://jurisprudentacedo.com/Hotararea-ce-se-va-pronunta-sa-dispuna-stabilirea-unui-drept-de-servitute-legala-in-favoarea-reclamantei-si-obligarea-paratei-la-plata-cheltuielilor-de.html
  4. In 2009 primaria Filipestii de Padure inchiriaza catre OMV Petrom 12600 mp pentru amplasarea unor conducte  de petrol cu 4 lei/mp. Ulterior OMV amplaseaza o sonda petroliera pe teritoriul inchiriat. http://www.vreaudreptate.ro/articole-arhiva-mafiei/3616-manevra-petrom-jefuirea-locuitorilor-din-filipetii-de-pdure.html
  5. Alte persoane contactate pentru  a oferi informatii referitor la pretul de chirie  oferit de  OMV Petrom si Romgaz au declarat preturi situate intre 2.2  si 3.5 lei/mp anual.

Aceste preturi sunt  unele foarte mici, considerand valoarea resurselor dobandite  in urma forarii. Adevarul este insa ca, desi terenul apartine persoanelor fizice, subsolul acestuia apartine statului. Iar in urma  licitatiilor organizate de catre guvern, unele blocuri au fost inchiriate pentru  explorare sau exploatare  unor companii petroliere. Conform contractelor acestea sunt obligate sa exploreze si/sau sa exploateze aceste zacaminte de petrol. Cum ramane insa cu  proprietarii de terenuri si cu veniturile pe care acestia le pot obtine in urma instalatiei  sondei de petrol? De ce accepta acestia o chirie atat de mica pentru un teren cu o valoare atat de mare?

O problema ar fi  lipsa de informare a acestora.  Companiile petroliere au  din start avantajul cunostintelor, experientei si rezervelor de bani in negocierea chiriei cu proprietarii.  Un pret mic al chiriei este argumentat de petrolisti prin obligatia proprietarului de a le inchiria acest  teren (conform legii  petrolului din 2004). Acest lucru este adevarat,iar in cazul refuzului  proprietarului de a inchiria, acesta poate fi expropriat. Insa exproprierea poate avea loc doar daca celelalte  moduri de obtinere a dreptului de folosinta a terenului nu  au fost acceptate, adica:

a) vanzarea-cumpararea terenurilor si, dupa caz, a constructiilor situate pe acestea, la pretul convenit intre parti;

b) schimbul de terenuri, insotit de stramutarea proprietarului afectat si de reconstructia cladirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiaza de terenul eliberat, conform conventiei partilor;

c) inchirierea terenului pe durata determinata, pe baza de contracte incheiate intre parti;

d) asocierea dintre proprietarul terenului si titularul de acord;

e) alte proceduri prevazute de lege.

Procesul de expropriere este anevoios, dureaza mult, si stipuleaza oricum despagubirea proprietarului, de acea nu este preferat de catre companiile petroliere. Contractele de exploatare au o durata limitata, de acea orice zi pierduta inseamna mai putin petrol pompat din subsol, deci mai putini bani. Iar in lipsa unor dovezi foarte solide, procesul poate fi taraganat mult de catre proprietar.

Vanzarea-cumpararea terenurilor tot nu este  preferata de companii. Acestia nu sunt latifundiari, sa stranga pamanturi. In plus, prezenta unor asa active in portofoliu tinde sa traga in jos  valoarea actiunilor companiilor  pe piata bursiera. Asocierea dintre proprietarul terenului si a titularului de acord este o optiune de-a dreptul hilara, de ce ar imparti petrolistii profiturile lor fabuloase cu un amarat de proprietaras?

Acestea fiind spuse,  ramane cert ca petrolistii doresc inchirierea terenului care ii intereseaza. Daca terenul este foarte important si au timp sa astepte, acestia vor apela la expropriere, insa aceasta va fi in ultima instanta.

Pana atunci iti vor spune ca daca nu inchiriezi terenul , atunci vor devia sonda  de pe alta proprietate, si oricum vor accesa zacamintele care ii intereseaza.  Acest lucru este de asemenea posibil. Forarea directionala este o tehnologie accesibila astazi, insa nu este una banala. In primul rand  doar forarea putului directional poate fi cu 30-300% mai scump decat un put vertical, in functie de unghiul de deviatie si geologia zacamantului. In al doilea rand, pentru a obtine eficienta maxima, sonda trebuie sa aiba anumiti parametri de patrundere in formatiune. Obtinerea acestora depinde si de pozitionarea acesteia la suprafata.

Alt  argument al petrolistilor poate fi ca ei inca nu stiu care va fi valoare economica a sondei, de acea nu pot da un pret foarte mare drept chirie. Si din nou, acest argument este in totalitate adevarat. Companiile de petrol nu pot fi sigure de cantitatea de petrol peste care vor da pana cand nu foreaza  si dau de el.  Statistica spune ca doar 1 din 3 puturi forate in regiunile bogate de petrol contin hidrocarburi. Insa  de ce ti-ar pasa tie  de acest lucru? Semnezi un contract de inchiriere pe termen scurt, iar apoi, in functie de  de rezultate (care trebuie declarate la ANRM, unde sunt facute publice), inchei un alt contract, pe durata mai lunga.

De obicei companiile  petroliere  acorda o chirie mai mare decat ar da piata pe terenul tau. Insa plata este infim de mica daca ne gandim la valoarea  economica a proceselor ce au loc pe aceste terenuri. Pana la urma, in Centrul Vechi din Bucuresti o saormerie se inchiriaza mai scump decat un hectar in Buzau , de pe care  urmatorii 2-20 ani se vor pompa milioane de dolari anual. Pretul  obtinut poate fi cu siguranta mai mare cu ajutorul unei  documentari temeinice, consultarea unui avocat si evitand  lacomia extrema  cand  compania petroliera ar fi indreptatita  sa recurga la expropriere sau forare directionala. Nu uita, daca refuzi tu o oferta buna,  aceasta ar putea fi acceptata de vecinul tau.

SURSA: petrolsigaze.com