Scrisoarea unui profesor către fina lui Stolojan

Scrisoarea unui profesor către fina lui Stolojan

0 573

Raluca Turcan si Daniel BotezatuScrisoarea unui profesor către fina lui Stolojan

Un profesor de la Botoșani, Daniel Botezatu, a adresat o scrisoare publică deputatei Raluca Turcan. În acest mod, profesorul îi cere Ralucăi să preia Ministerul Educației în Guvernul tehnocrat, pentru a nu lăsa învățământul pe mâna nominalizatului Sorin Cîmpeanu, considerat o calamitate politică. Raluca Turcan este originară din Botoșani, chiar dacă mandatul de deputat l-a primit la Sibiu. Este fiica fostului director al Colegiului Național A.T.Laurian din Botoșani și fina cunoscutului om politic Theodor Stolojan. De asemenea, Raluca Turcan este o apropiată a fostului președinte Traian Băsescu, prin soțul acesteia care a fost consilier prezidențial. Verticalitatea dovedită în timp de Raluca, în politică, precum și pregătirea sa, îl îndreptățesc pe profesorul Botezatu să o vrea ministru.  Studiile Ralucă Turcan:

1999 – ASE Bucuresti, Facultatea de Relatii Economice Internationale, diploma in economie
1996 – 1999 – Institutul Puskin, Moscova, Rusia, diploma in rusa comerciala
2006 – SNSPA Bucuresti – masterand in Comunicare si Relatii Publice
2011-Colegiul National de Aparare, Cursul Securitate si buna guvernare

Redăm scrisoarea profesorului: 

Scrisoare deschisă către doamna deputat Raluca Turcan,
Stimată Doamnă Deputat,
Având în vedere informațiile care se vehiculează în ultimul timp, referitoare la nominalizarea ministrului demisionar al Educației, Sorin Cîmpeanu, ca ministru al Educației în guvernul premierului Dacian Cioloș, îmi permit să vă transmit părerea multora dintre colegii mei, cadre didactice din județul Botoșani, în legătură cu inoportunitatea acestei propuneri, propunere în flagrantă contradicție cu revendicările formulate de către protestatarii din întreaga țară. 
Facem apel la expertiza dumneavoastră în domeniu, la luările constante de poziție în fața derapajelor din învățământul românesc și, de ce nu, și la calitatea dumneavoastră de deputat în parlamentul României și de membru în forurile naționale de conducere ale PNL, pentru a transmite mai departe această nemulțumire/luare de poziție care, sunt sigur, e asumată de marea majoritate a profesorilor din învățământul preuniversitar românesc.
Iată, sintetizate, câteva dintre motivele pentru care considerăm că această nominalizare nu face decât să perpetueze politizarea și criza de sistem învățământului românesc, în condițiile în care acum ne aflăm în etapa în care urmează concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director/director adjunct ai unităților de învățământ preuniversitar.

Modificarea partizană a Legii Educației Naționale. Ca preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, Cîmpeanu a susţinut, în iunie 2014, cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea Educaţiei şi care prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate şi să rămână cu tot patrimoniul după ce o desfiinţează, că doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, sau că rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat.

Plagiatul lui Ponta. La sfârșitul anului trecut, a fost de acord cu o Ordonanță de urgență emisă de guvernul din care făcea parte și care îi dădea posibilitatea lui Victor Ponta să renunță la titlul de doctor pe care l-a obținut prin plagiat. La acea dată, Sorin Cîmpeanu a precizat că adresa premierului de renunțare la titlul de doctor i-a parvenit prin intermediul Universității București, iar în baza noilor prevederi premierul va trebui să revină cu o cerere adresată Ministerului Educației. A fost o Ordonanță de lege cu dedicație, pentru că, să fim serioși, câți dintre doctorii în științe au dat curs acesteia!
Fabricile de diplome. Ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat, în luna august, că diplomele a 70.000 de absolvenți de studii universitare neautorizate – în majoritate acordate de Universitatea Spiru Haret – vor fi recunoscute de către Ministerul Educației printr-o ordonanță. Decizia ministrului apărea ca o consecință a faptului că Ministerul Educaţiei a pierdut 7.400 de procese intentate de absolvenți ai unor specializări neautorizate şi mai are pe rol încă 2.300 din partea a peste 47 de mii de absolvenţi. Specialiștii consultați de Rl au fost de părere că soluția corectă ar fi fost aceea ca Ministerul Educației să dea un act normativ care să permită evaluarea competențelor acestor absolvenți și să elibereze diplome celor care ar fi meritat să le dețină.
Relaxarea criteriilor doctorale. În contextul în care există numeroase suspiciuni de impostură academică în rândul politicienilor și, într-un moment în care există 3.200 de conducători de doctorat, Ministerul Educației a decis, în martie, să relaxeze criteriile prin care poți ajunge conducător de doctorat. Astfel, Ordinul 3121/2015 stipula faptul că un conducător de doctorat nu mai este obligat să publice un rezumat al tezei de abilitare pe Internet cu 15 zile înainte de susținerea examenului dar și data și ora de susținere a dizertației. De asemenea, participanții nu mai pot pune întrebări candidatului.
Lipsa de autoritate în relația cu Andronescu. De data aceasta, lui Sorin Cîmpeanu îi putem imputa faptul că, în câteva rânduri, parlamentarii sunt cei care i-au făcut agenda. Astfel, Cîmpeanu nu a putut decât să critice intenția senatorilor de a reorganiza finanțarea cercetării prin diminuarea rolului UEFISCDI – instituție care gestiona banii din cercetare – și infiintarea unei noi agenții care să împartă arbitrar banii. Propunerea senatorilor a fost susținută de către Ecaterina Andronescu (șefa Comisiei de Cultură din Senat), cea care – fără vreo altă consultare – propusese, anterior, o nouă formă a Legii educației de care Câmpeanu nu avea habar. Un ape care a și recuzat-o, în final, la presiunea opiniei publice/mass-media.
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct și inspector școlar. Este arhicunoscută mascarada care a însoțit acest pseudo-concurs, organizat de proaspăt-demisionarul secretar de stat de la Educație, Vasile Șalaru, cel care le sugera elevelor ”Pieptul în față, dosul în spate și să leșine băieții…”, concurs girat, de fapt, de tăcerea complice a ministrului Cîmpeanu și în urma căruia, la nivel național, au câștigat doar persoane din partidele aflate în arcul guvernamental.